Petru Jipa- versuri

poet, Germania

Mă ,,Paşte” gândul

Mă ,,Paşte” gândul…
Sau credinţa ,
căci în durere
iubirea este dor .
Devine totul ,
rugă şi căinţă.
Prin moarte
a înviat 
IiSUS HRISTOS  

Sarbatoresc in haina de lumina  

Lumina din lumina rasarind,  

Cuvantul Domnului, adus ca o gradina  

In al iubirii maret chin.  

Primăvara 

 

Pe tronul raţiunii
Se-aşează fantezia,
Îndepărtez realul
Şi-apare bucuria.

Apare ca un joc ,
Posibilul nu-i tern .
Descântecul de linii
Al visului peren.

Apare infinitul
Adus de ficţiune,
Splendoare peste rouă
Steril , abluţiune.

Descoper cum trecutul
Se rupe dintre fire ,
Adăugând la geamuri 
Miracol şi magie.

Şi sorb aureola
Din şoapte adunate .
Mă adâncesc spre spaţii
De alte zări uitate.

Iar vine primăvara,
Frumosul ca refren .
Pe boltă constelaţii
Abundă în etern.

 
 

Piatra filozofală 

 

Certitudine. Cuvânt scăldat din cer
se frange și de-aceea se leagă de mister,
doar misticul pervers mai speră într-o șansă,
că se așează Zeus, cu el cândva la masă.

O listă de virtuți se rup în strop de timp
la masă doar firescul devine stereotip,
când spațiul se unește, destin de mare zeu,
atunci se spune: Cert. Există Dumnezeu!

Esse, vivere, inteligere. Un cerc.
În univers un soare încălzește peste-ntreg
de El ne leagă o iubire clară,
ca prima piatră, cred a fi filozofală.

 

 

Timpul probabil 

 

Cerul este acoperit

De zâmbetele noastre .

Norii sunt încărcaţi
Cu electricitate contrară ,
De aceea noi ne atragem.
Soarele acoperă
Geana mea stângă,
Să te pot privi mai bine
Prin dreapta mea geană .
În aşa fel…
Vântul de iubire din mine
Să te respire prin toţi porii.

 

Sufletul 

 

Sufletul…
O frunză-n vânt.
Fotosinteză-n spirit,
Ce leagă de pământ.

O simplă irizaţie
De soare printre nori,
Învie şi o floare.
Adună şi cocori.

Iar omul tot vibrează,
Şi sufletul trăieşte.
E soare iar e soare ,
Când viaţa se iveşte.

În zbor, metempsihoza,
Prin frunză îmbrăcată.
Aduce ca un dor…
O fată.

Iar judecata trecerii, 
De ani…
Aduce verde înfrunzit
De proaspăt ancestral.

Aduce floarea,
Ca un suflu nou.
În geana de iubire ,
Ca ecou.

 

Toate lucrurile din această lume 

 

Toate lucrurile din această lume 
Încep cu un gând .
Încep cu o sete de cuvânt …
Începem prin a definii avântul ,
Descifrând în gând cuvântul .
Iubirea se arată printre gânduri ,
Descoperă frumosul între rânduri
Descoperă frumosul ca etern .
Aruncă răul spre infern .

Toate lucrurile din această lume 
Încep cu un gând .
Un gând apare din adânc
Şi soarele întinereşte faţa ,
Iubirea mea , eu spun … 
Bună dimineaţa !

 

Broscuța și scorpionul, 
poporul și băsescu

O broscuta, la margine de lac
Statea posomorata si facea… oac, oac.
Tot cauta o musca mare
Sa o deguste cu inversunare.
In vremea-aceasta se arata un parlit…
de scorpion de stepa, putin otravit.
-Nu doresti, broscuta, sa ma treci tu lacul?
-Nici nu te gandi, esti negru ca dracul.
In timp ce inot la mal, sa te las
tu sa ma intepi cu acul tau de las…
si otrava ta-i fara scapare,
mor pentru ca tu nu ai iertare.
-Cum, broscuta mica, te gandesti ca pot,
daca mori tu-n apa, eu nu stiu sa-not
si atunci noi doi cadem in adancuri:
eu nu inot, iar tu mori in friguri.
Cu atata spirit si convingere, se pare,
A convins broscuta la o incercare:
La mijloc de ape, scorpionul smecher
Impinge veninul intr-un stil de felcer.
Broscuta cu ochii in lacrimi ii spune:
De ce ai facut-o, nu te poti abtine?
Dar el ii sopteste atunci cu uimire:
Ce pot sa fac, asa sunt din fire!…


About these ads
This entry was posted in Articole, Petru Jipa, poezie and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.